Definita cuvantului marafet
marafét (maraféturi), s. n. – 1. (Înv.) Îndemînare, dibăcie. – 2. (Înv.) Intermediere, mijloc, organ. – 3. Truc, vicleșug. – 4. Capcană, cursă, prefăcătorie, intrigă. – Mr. murafete, megl. murafet. Tc. marifet, din arab. mả rifa (Roesler 598; Șeineanu, II, 247; Lokotsch 1418), cf. ngr. μαραφέτι „mijloc”, alb. marifet, bg. murafet și rus. marafety podpuskatĭ „a-și bate joc”, pe care Vasmer, II, 98 îl consideră de origine obscură și care pare a proveni din rom. – Der. marafetos, adj. (viclean, înșelător); marafetui, vb. refl. (a se purta).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu marafet
TRINCHÉT, trincheți, s. m. Catargul de la prora unei nave cu pânze; arbore mic. – Din it. trinchetto. Vezi definitia »
GAMBÉT, gambete, s. n. Piesă metalică de legătură în unele organe ale utilajului de manevră la exploatările petroliere. – Din fr. gambette. Vezi definitia »
hamlet, hamleți s. m. 1. (la pl.) indispensabili, izmene bărbătești. 2. homosexual. Vezi definitia »
NONÉT s.n. Ansamblu de nouă instrumente care execută împreună o piesă muzicală; (p. ext.) piesă muzicală clasică, adesea în formă de sonată, compusă pentru un astfel de ansamblu. [< it. nonetto]. Vezi definitia »
DROGHÉT s.n. (Text.) Stofă de lână sau de bumbac cu desene brocate. [< fr. droguet]. Vezi definitia »