Definita cuvantului mărgărit
mărgărít (mărgăríte), s. n. – 1. Perlă. – 2. Plantă (Loranthus europaeus). – Var. mărgărint. Ngr. μαργαρίτης (Candrea; Scriban), cf. bg., sb. margarit. Este cuvînt identic cu mărgăritar, s. n. (perlă, plantă; Loranthus europaeus, Convallaria maialis), mr. mărgăritar(e), din ngr. μαργαριτάρι (Murnu 35; Meyer 260), cf. alb., bg. margaritar. – Der. mărgăritărea, s. f. (iris). Mărgărită (var. margarită), s. f. (margaretă, Chrysanthemus leucanthemum), din fr. marguerite, a fost apropiat fonetic de mărgăritar. Cf. mărgea.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mărgărit
sodomít2, sodomítă, adj., s.m. 1. (înv.) prăpădit, nimicit, distrus. 2. (reg.; despre ziduri sau construcții) prăbușit, surpat. 3. (s.m., reg.) persoană lipsită de putere, foarte slăbită. Vezi definitia »
ÎNĂCRÍT, -Ă, înăcriți, -te, adj. Acrit; p. ext. stricat, alterat. ♦ Fig. (Despre oameni) Posac, ursuz. – V. înăcri. Vezi definitia »
SIT, situri, s. n. (Franțuzism) Peisaj. – Fr. site Vezi definitia »
sfirsit de saptamina Vezi definitia »
STĂVILÍT, -Ă, stăviliți, -te, adj. Care a fost barat, zăgăzuit cu un stăvilar. ♦ (Fig.) Care a fost oprit, împiedicat în acțiune. – V. stăvili. Vezi definitia »