RÂURÍ vb. IV v. râura. Vezi definitia »

gurí, gurésc, vb. IV (reg.) a se urca, a se sui. Vezi definitia »

șupurí (-résc, -ít), vb. refl. – (Mold.) A se scurge, a se prelinge, a se fofila. – Var. înv. șipuri, șubuli. Origine incertă, dar probabil expresivă. Părerea lui Philippide, Principii, 140, care pornește de la *șupuri ‹ șurub, pare inacceptabilă. După Scriban, ar fi cuvînt de origine mag. Vezi definitia »

cocărí, cocărésc, vb. IV (reg.) a coace, a găti. Vezi definitia »

ecleróri s.m. pl. (înv.) patrule de recunoaștere. Vezi definitia »