pârlí (pârlésc, pârlít), vb. – 1. A pârjoli, a arde ușor. – 2. A se bronza, a se înnegri. – 3. A înșela, a amăgi. – 4. A da notă proastă unui elev. – 5. (Refl.) A pierde, a face o afacere proastă. – Megl. părlés, părliri. Sb. prljiti, bg. opărljam (Miklosich, Slaw. Elem., 40; Cihac, II, 243), cf. ceh. prliti, și pară, pîrjoli. – Der. pîrlaci, s. m. (escroc, șarlatan), pe care Philippide, II, 729, îl leagă greșit de alb. përlaj „a fura”; pîrlăcie, s. f. (Mold., pungășie); pîrlea, s. m. (nume care se evocă pentru a exprima ideea unei fugi la fel de rapide sau de precise ca pentru a scăpa de un incendiu), cf. focului, cu același sens, cr. u porlu zemlju „în țara pîrjolului = nu se știe unde”; Pîrlea-Vodă, s. m. (poreclă dată domnitorului Alexandru Mavrocordat, în timpul căruia, în 1783, a fost un mare incendiu în Iași); pîrlit, adj. (pîrlojit, ars; dezbrăcat, golan); pîrlitură, s. f. (pîrjol; arsură); pîrlă, adj. (oaie cu lîna încrețită pe jumătate), probabil pentru că lîna se încrețește cînd începe să fie arsă. Vezi definitia »

cioșmolí, cioșmolésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se frământa, a se agita, a se zbuciuma, a se zvârcoli (în așternut); (despre porci) a se tăvăli în noroi, a se înnămoli. 2. a se codi, a ezita (să facă ceva). 3. a mesteca ceva în gură, a molfăi. 4. a gusta de ici și colo; a linchi. Vezi definitia »

MACCHIAIÓLI s. m. pl. grup de pictori italieni din Florența, din sec. XIX, care cultivau o pictură apropiată de cea a impresioniștilor. (< it. macchiaioli) Vezi definitia »

dolí, dolésc, vb. IV (pop.) 1. a ocoli (cu pluta). 2. a curge lin. Vezi definitia »

HALÍ, halesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A mânca (repede și cu lăcomie). – Din țig. halo. Vezi definitia »