Definita cuvantului mătreață
mătreáță (-éțe), s. f. – 1. Epidermă descuamată de pe pielea capului. – 2. Lintiță (Peplis portula). – 3. Plantă acvatică. – 4. Lichen (Usnea barbata). – Var. mătriță, s. f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriță. Origine necunoscută. Nici una dintre der. propuse nu este convingătoare. A fost considerat drept der. al lui mătură cu suf. -eață și cu sensul de „ceea ce se scoate, se separă la curățat” (Cihac, II, 190; Philippide, Principii, 63; Iordan, Dift., 56; Scriban). Der. de la un lat. *matricia (Candrea-Dens., 1071; Spitzer, Dacor., IV, 641; REW 5406; Candrea), atrăgătoare prin paralelismul cu mătrice, nu este clară semantic. Nu sînt posibile următoarele ipoteze (legat cu it. materasso ‹ arab. matrah, cf. sp. almadraque, după Tiktin; din lat. tarmes „car (entom.)”, cu ajutorul unei metateze a lui *trămeață după Giuglea, Dacor., III, 603; din gr. μαδάρος, după Diculescu, Elementele, 479). E cuvînt de uz comun (ALR, I, 11).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mătreață
MIOCOLPÍTĂ s. f. inflamație a musculaturii peretelui vaginal. (< fr. myocolpite) Vezi definitia »
ARHITECTÚRĂ s. f. 1. știința și arta de a proiecta și construi clădiri potrivit anumitor proporții și reguli. 2. stilul, caracterul distinctiv al unei construcții, al unei epoci. 3. (fig.) structură, alcătuire internă a ceva; constituție (I, 2). (< fr. architecture, lat. architectura) Vezi definitia »
omidă, omizi s. f. (er.) vulvă. Vezi definitia »
MÁNȘĂ2 s. f. fiecare dintre etapele succesive ale unei oribe sau competiții sportive, a unui concurs de călărie, unui joc de cărți etc. (< fr. manche) Vezi definitia »
MÂRZĂCÍȚĂ, mârzăcițe, s. f. (Înv.) Soția mârzacului. – Din mârzac + suf. -iță. Vezi definitia »