Definita cuvantului meșter
méșter (méșteri), s. m. – 1. Maestru, maistru. – 2. (Adj.) Expert, cunoscător. Germ. Meister, prin intermediul sl. mestru (Cihac, II, 194), sau mai sigur din mag. mester (Tiktin; Candrea; Gáldi, Dict., 94), cf. ngr. μάστορας, alb. mještrë, tc. mehter, slov. mešter. Cf. Și măestru. Meșter-grindă, s. f. (grinda principală), folosită în Trans., este calc din mag. Cuvîntul apare în doc. slavorom. din 1404. Der. meșteră, adj. f. (expertă, dibace); meștereasă, s. f. (femeie practică, experimentată); meșteri, vb. (a lucra; a se întreține); meșterie, s. f. (meserie, disciplină); meșteriță, s. f. (femeie dibace); meșteresc, adj. (de meșter, artistic); meșteșug (var. meșterșug), s. n. (ocupație, profesiune; industrie, disciplină, îndemînare; tertip, vicleșug), din mag. mesterség (Cihac, II, 515; Gáldi, Dict., 94), cu r păstrat în sec. XVII; meșterșugui, vb. (a lucra), sec. XVII, înv.; meșteșugar, s. m. (muncitor; artizan); meșteșugăreț, adj. (muncitor, dibaci); meșteșugi, vb. (a lucra artistic; a învăța, a deprinde, a inventa, a urzi, a unelti); meșteșugos, adj. (dibaci, iscusit).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu meșter
bolnicér (bolnicéri), s. m. – Infirmier. – Var. boltnicer. Sl. bolĭničarĭ, cf. boli, bolnav (sec. XVII). Astăzi se folosește numai pentru călugării care se ocupă în mănăstiri de îngrijirile medicale. Var. este produsul unei confuzii cu boltă. Vezi definitia »
ELICOPTÉR s. n. aeronavă mai grea decât aerul, cu una sau mai multe elice orizontale, care poate decola și ateriza pe verticală. (< fr. hélicoptère) Vezi definitia »
CANCANIÉR, -Ă adj., s. m. f. bârfitor. (< fr. cancanier) Vezi definitia »
spițeriér, spițeriéri, s.m. (reg.) farmacist. Vezi definitia »
SPÍCHER s.m. 1. Crainic la o stație de radioemisiune. 2. (În Anglia) Președintele Camerei Comunelor. ♦ (În S.U.A.) Președintele Camerei Reprezentanților. [Scris și speaker, var. șpicher s.m. / < engl., fr. speaker]. Vezi definitia »