ZOOTOMÍE s.f. Știință care studiază structura corpului animalelor; anatomie animală. ♦ Disecția animalelor. [Gen. -iei. / cf. germ. Zootomie, it. zootomia < gr. zoon – animal, tome – tăiere]. Vezi definitia »

ECTRODACTILÍE s. f. lipsa congenitală a unuia sau a mai multor degete. (< fr. ectrodactylie) Vezi definitia »

nebunatecíe s.f. (înv.) exuberanță, zburdălnicie. Vezi definitia »

STEREOTIPÍE s. f. 1. (Instalație sau procedeu de) reproducere și multiplicare a unei forme tipografice, prin turnare într-un metal sau prin mulare în cauciuc ori în alt material plastic a unei copii după această formă. ♦ Formă de tipar obținută prin stereotipie (1). 2. Faptul de a se repeta ceva, de a fi mereu același. ♦ Simptom al unor boli mintale constând în repetarea automată de către bolnav a acelorași cuvinte sau a acelorași gesturi. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréotypie. Vezi definitia »

CONSTRÚCȚIE s.f. 1. Faptul de a construi: construire. ♦ Alcătuire, compunere. 2. (Concr.) Lucru construit, clădire, lucrare, edificiu. 3. Aranjamentul, aranjarea cuvintelor potrivit regulilor gramaticale ale unei limbi. [Gen. -iei, var. construcțiune s.f. / cf. fr. construction, lat. constructio]. Vezi definitia »