VÁCUUM, vacuumuri, s. n. 1. (Fiz.) Vid. 2. Aparat în care se concentrează o soluție, prin fierbere în vid, la temperaturi joase. [Pr.: -cu-um] – Din lat., fr. vacuum. Vezi definitia »

HORDEÓLUM s.n. v. ordeolum. Vezi definitia »

PERIOSTRÁCUM s.n. Epidermă a cochiliilor moluștelor. [< fr. périostracum, cf. gr. periostrakon < peri – în jur, ostrakon – cochilie]. Vezi definitia »

sugrúm s.n. (înv.) sugrumare, gâtuire. Vezi definitia »

CARBORÚNDUM s.n. (Tehn.) Carbură de siliciu, folosită ca abraziv și uneori ca material refractar. [< fr. carborundum]. Vezi definitia »