țânțărúș, țânțărúși, s.m. (reg.) 1. pitulice. 2. viclean. 3. măzăriche. Vezi definitia »

ALUNECÚȘ, alunecușuri, s. n. Lunecuș – Din aluneca + suf. -uș. Vezi definitia »

CÓCIȘ, cociși, s. m. (Reg.) Vizitiu. – Magh. kocsis. Vezi definitia »

POGONÁȘ, pogonașe, s. n. Diminutiv al lui pogon. – Pogon + suf. -aș. Vezi definitia »

caragróș (-și), s. m. – Veche monedă turcească, ce a circulat în sec. XVIII și XIX. Valora 3 piaștri și 13 parale în 1800. Tc. kara guruș (Șeineanu, II, 89), cf. ngr. ϰαραγρόσι, mag. karagros. Vezi definitia »