Definita cuvantului năuc
năúc (năúcă), adj. – Zăpăcit, bezmetic, greu de cap. Sl. neukŭ „neștiutor”, din učiti „a învăța” (Cihac, II, 214; Tiktin; Conev 99), cf. sb., cr., slov. neuk, pol. nieuk și ucenic. – Der. năuci, vb. (a zăpăci; a înnebuni) din năuc, dar poate cu o interpretare glumeață a sl. naučiti „a învăța, a studia”; năuceală, s. f. (zăpăceală); năucie, s. f. (zăpăceală); năucește, adv. (prostește).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu năuc
HĂBĂÚC, -Ă, hăbăuci, -ce, adj. (Reg.; adesea substantivat) Năuc, buimac, zăpăcit; p. ext. prost; nebun. ◊ Expr. (Adverbial) A o lua (sau a umbla) hăbăuca = a porni la întâmplare, fără o țintă precisă, a o lua razna. [Formă gramaticală: (adverbial, în expr.) hăbăuca] – Contaminare între magh. dial. habóka și năuc. Vezi definitia »
lapte de cuc expr. raritate, lucru foarte greu de obținut; obiect fantezist al capriciilor cuiva. Vezi definitia »
GHIUMURLÚC s. m. (Turcism înv.) Grănicer. ♦ Reprezentant al autorității. – Tc. gümrük „vamă” + suf. -lâc. Vezi definitia »
POLITRÚC, politrúci s. m. ~ (< rus. politruk < politiceski rukovoditel' = instructor politic; cf. germ. Politruk) [Das große Wörterbuch der deutschen Sprache] Vezi definitia »
SUGIÚC s. n. 1. Produs de cofetărie făcut din nuci muiate în must fiert cu făina. ♦ Bigi-bigi. 2. (Înv.) Un fel de cîrnat afumat preparat din carne de oaie, de capră sau de vită; ghiuden. – Din tc. sucuk. Vezi definitia »