CÓNGA s.f. 1. Dans modern, inspirat din folclorul afrocubanez, o variantă a rumbei, cu tact sincopat; melodia acestui dans. 2. Tobă înaltă, de origine cubaneză, într-o orchestră de jaz, acționată cu degetele și cu palma. [< sp., fr. conga]. Vezi definitia »

EPILOGÁ vb. I. tr. (Rar) A încheia, a termina. ♦ A găsi de spus ceva în plus la orice. [< fr. épiloguer, it. epilogare]. Vezi definitia »

ZOLGÁ, zolg, vb. I. Tranz. (Reg., cu complementul pâinea) A frământa, a zoli². ◊ (Fig.) Bocancul rupt zolga noroaie grele. Vezi definitia »

CATALOGÁ vb. tr. 1. a înregistra într-un catalog (cărți, tablouri etc.) 2. (fig.; depr.) a considera (pe cineva) drept..., a eticheta. (< fr. cataloguer) Vezi definitia »

TSÚGA s. m. conifer american și asiatic, de talie mare, cu coronament conic, ramuri lungi și subțiri, plantat în parcuri ca arbore ornamental. (< fr. tsuga) Vezi definitia »