PREOȚÉSC, -EÁSCĂ, preoțești, adj. Care aparține preotului, referitor la preot; popesc. [Pr.: pre-o-] – Preot + suf. -esc. Vezi definitia »

OBELÍSC, obeliscuri, s. n. Monument comemorativ de origine egipteană, de forma unui stâlp înalt și ascuțit la vârf, alcătuit de obicei dintr-un singur bloc de piatră și acoperit cu inscripții. ♦ Stâlp sau piesă de lemn, de piatră etc. de forma monumentului descris mai sus, folosit ca element de arhitectură. – Din fr. obélisque. Vezi definitia »

ROMANÉSC, -Ă adj. (Liv.) Cu caracter de roman, propriu romanului. ♦ Fantezist, imaginar. [< fr. romanesque]. Vezi definitia »

năprăznicésc, năprăzniceáscă, adj. (reg.) năprasnic. Vezi definitia »

BANDITÉSC, -EASCĂ, banditești, adj. Tâlhăresc. – Din bandit + suf. -esc. Vezi definitia »