Definita cuvantului onor
onór (onóruri), s. n. – Cinste. It. onore. E dubletul lui onoare, s. f. – Der. onora, vb. (a cinsti), din fr. honorer; onorabil, adj., din lat. honorabilis, sec. XIX; onorabilitate, s. f., din fr. honorabilité; onorar, adj., din fr. honoraire; onorar, s. n. (recompensă); onorat, adj., folosit numai ca titlu de disticție; onorific, adj., din lat. honorificus.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu onor
INSECUTÓR s.m. Gladiator care lupta cu retiarii. [< lat. insecutor, cf. fr. insécuteur]. Vezi definitia »
DECÓR s.n. 1. Totalitatea pânzelor pictate, a paravanelor, a mobilelor și a altor obiecte folosite pentru a crea cadrul în care se joacă o piesă pe scenă sau o scenă de film. ♦ (Fig.) Cadru, ambianță; peisaj, tablou. 2. Podoabă, ornament; ornamentație. [< fr. décor]. Vezi definitia »
AMÓR, amoruri, s. n. Iubire, dragoste. ◊ Amor propriu = prețuire (uneori exagerată) pentru propria persoană, sentiment al demnității provenit din conștiința propriei valori a cuiva. ♦ (Concr.) Iubit2 (2). – Din lat. amor, it. amore. Vezi definitia »
sector, sectoare s. n. (mil., deț.) porțiune dintr-o incintă sau un teren ce aparține unei unități militare sau unui penitenciar, de curățenia căruia se ocupă un militar sau un deținut desemnat de comandanți sau gardieni. Vezi definitia »
CAPTATÓR s. n. 1. dispozitiv tehnic pentru captare. ♦ ~ solar = instalație pentru captarea și transformarea energiei solare în energie termică sau electrică. 2. ~ de curent = dispozitiv montat la capătul unui troleu pentru a face un contact alunecător cu firul aerian. (după fr. capteur) Vezi definitia »