Definita cuvantului oraș
oráș (oráșe), s. n. – Urbe, tîrg, cetate. Mag. város (Miklosich, Slaw. Elem., 134; Cihac, II, 519), cf. sb., cr. varoš, alb. varroš, ngr. βαρόσι. – Der. orășan, s. m. (locuitor al orașului), apare în doc. slavorom. din 1439; orășenesc, adj. (de oraș); orășenește, adv. (ca la oraș); orășancă, s. f. (locuitoare a orașului); orășenime, s. f. (lume de la oraș); orăsnic (var. orăjnic), s. m. (titlu dat odinioară, în sec. XVII, armașului în Mold.), probabil pentru că avea în sarcină poliția urbană.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu oraș
CHIOCHIȘ, com. în jud. Bistrița-Năsăud; 3.887 loc. (1991). Vezi definitia »
PERÚȘ s. m. papagal cu ciocul lung și coada ascuțită, cu penajul colorat. (< fr. perruche) Vezi definitia »
CORDÍȘ adv. (Reg.) Pieziș. – Coardă + suf. -iș. Vezi definitia »
oráș (oráșe), s. n. – Urbe, tîrg, cetate. Mag. város (Miklosich, Slaw. Elem., 134; Cihac, II, 519), cf. sb., cr. varoš, alb. varroš, ngr. βαρόσι. – Der. orășan, s. m. (locuitor al orașului), apare în doc. slavorom. din 1439; orășenesc, adj. (de oraș); orășenește, adv. (ca la oraș); orășancă, s. f. (locuitoare a orașului); orășenime, s. f. (lume de la oraș); orăsnic (var. orăjnic), s. m. (titlu dat odinioară, în sec. XVII, armașului în Mold.), probabil pentru că avea în sarcină poliția urbană. Vezi definitia »
AMORÁȘ, amorași, s. m. Diminutiv al lui amor; reprezentare, în artele plastice, a zeului amorului. Vezi definitia »