OSTEONECRÓZĂ, osteonecroze, s. f. Necrozare a unui os. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéonécrose. Vezi definitia »

VERÍNĂ s. f. 1. (mar.) parâmă terminată cu un cârlig, care servește la prinderea lanțurilor de ancoră. 2. aparat pentru ridicarea sau coborârea progresivă a unor greutăți mari; cric. 3. dispozitiv hidraulic la avioane, care acționează suprafețele de comandă (ampenajul etc.). (< fr. vérine, /2/ vérin) Vezi definitia »

PROTEÍDĂ, proteide, s. f. (Biol.) Substanță chimică naturală formată prin combinarea unor proteine cu substanțe neproteice. – Din fr. protéide. Vezi definitia »

CASÚLĂ s. f. veșmânt cu aspect de pelerină fără mâneci și cu o singură deschizătură pentru cap, la preoții catolici. (< germ. Casula, lat. casula) Vezi definitia »

MIÁZĂ s. f. plagă superficială provocată de larvele unor muște. (< fr. myiase) Vezi definitia »