PAR adj. (Mat.; despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu doi. ♦ (Despre funcții) Care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. [< lat. par]. Vezi definitia »

făurár s. m. – Februarie. – Mr. flivrar, istr. faurǫr. Lat. fĕbruarius (Pușcariu 591; Candrea-Dens., 574; REW 3120; DAR), cf. alb. fruer, fljur (Meyer 108; Philippide, II, 641), calabr. frevaru, friul. frevar. Este formă populară, paralelă lui fevruarie (sl. fevruarie), înv., și februarie, s. m. (lat. februarius). Prin analogie cu făurar „fierar” s-a ajuns și la o formă regresivă, faur „februarie”. Vezi definitia »

PORUMBÁR², (I) porumbare, s. n., (II) porumbari, s. m. I. S. n. 1. Adăpost pentru porumbei (I 1); porumbărie (1), hulubărie. 2. Construcție de nuiele sau de șipci în care se păstrează știuleții de porumb; coșar, pătul, porumbărie (2). II. S. m. (Reg.) Specie de uliu. – Porumb + suf. -ar. Vezi definitia »

MIJLOCÁR, -Ă, mijlocari, -e, adj. (Reg.) Mijlocaș (II 1). – Mijloc + suf. -ar. Vezi definitia »

GREGÁR, -Ă adj. (Rar; despre animale și plante) Care trăiește în cete, în grupuri. ◊ (Fig.) Spirit gregar = spirit de turmă, atitudine de supunere oarbă. // s.m. 1. Membru al unei facțiuni politice sau al altei organizații, lipsit de orice inițiativă autonomă. 2. (Ciclism) Cel care se sacrifică în folosul rutierului-vedetă în cursele profesioniste pe șosea. [Var. gregario s.m. / cf. fr. grégaire, it. gregario, lat. gregarius < grex – turmă]. Vezi definitia »