Definita cuvantului piclui
picluí (picluiésc, picluít), vb. – A cerne. – Var. pitlui. Rut. pytljuvaty (Tiktin; Candrea), cf. pol. pytlować, ceh. pytlovati. – Der. piclă, adj. (fină), se zice despre făină.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu piclui
porozluí, porozluiésc, vb. IV (reg.) a se aprinde, a se înfierbânta. Vezi definitia »
SFĂTUÍ, sfătuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A da cuiva un sfat (1): a povățui, a îndruma; a îndemna. 2. Refl. A cere cuiva părerea sau sfatul (1); a se consfătui, a se înțelege cu cineva. 3. Intranz. (Pop.) A sta la vorbă, la taifas; a conversa. – Sfat + suf. -ui. Vezi definitia »
brấnca-pórcului (plantă) s. f. art., g.-d. art. brấncii-pórcului Vezi definitia »
RĂFUÍ, răfuiesc, vb. IV. Refl. recipr. A cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. – Et. nec. Vezi definitia »
AUTOINSTRUÍ vb. IV. refl. A se instrui singur. [< auto1- + instrui]. Vezi definitia »