Definita cuvantului pîndi
pîndí (pândésc, pândít), vb. – A urmări, a spiona, a iscodi. Sl. pąditi „a împinge, a îmboldi” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Miklosich, Lexicon, 764; Cihac, II, 255; Byhan 326). – Der. pîndă, s. f. (urmărire), deverbal; pîndaci (var. pîndeț, pînditor), adj. (urmăritor); pîndar (var. pîndaș), s. m. (urmăritor; paznic, supraveghetor) din sl. pądarĭ, cf. mr., megl. păndar, bg. pădar, pudar, sb. pëndar; pîndărit, s. n. (slujba și salariul pîndarului); pîndiș, s. n. (pîndă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pîndi
PIZDÍ, pizdésc, vb. IV. Tranz. (Vulgar; în expr.) A o pizdi = a o sfecli, a o păți. (din pizdă + suf. -i) Vezi definitia »
DI3(A)- pref. „separare”; „prin, de-a lungul”; „peste”; „contra”; „poziție de mijloc”. (< fr. di/a/-, cf. gr. dia, prin, peste) Vezi definitia »
NĂVODÍ, năvodesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pescui cu năvodul. – Din năvod. Vezi definitia »
MODUS VIVÉNDI loc.s. Tranzacție prin intermediul căreia este posibil ca două părți în litigiu să se suporte mutual. [< lat. modus vivendi – mod de coexistență]. Vezi definitia »
CIORDÍ, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom). Vezi definitia »