Definita cuvantului pliroforie
pliroforíe (pliroforíi), s. f. – Raport, informație. – Mr. plirufurie. Ngr. πληροφορία (Tiktin; Gáldi 231). – Der. pliroforisi (mr. plirufurisire), vb. (a informa, a clarifica), din ngr. πληροφορῶ. Sec. XVIII, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pliroforie
AVÁRIE, avarii, s. f. Stricăciune însemnată suferită de o navă, de o mașină, de o construcție, de o marfă etc. – Fr. avarie. Vezi definitia »
HAGIOLOGÍE s.f. Hagiografie. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. hagiologie, cf. gr. hagios – sacru, logos – știință]. Vezi definitia »
PROPOZÍȚIE s. f. 1. cea mai simplă unitate sintactică prin care se comunică o judecată, o idee. 2. (log.) îmbinare de cuvinte care exprimă o ideee completă. 3. (mat.) teoremă ajutătoare care servește demonstrației unei teoreme mai importante sau stabilirii unui rezultat fundamental. 4. expresie care are un înțeles într-un anumit domeniu. ◊ (inform.) formă propozițională din simboluri terminale. 5. cea mai mică construcție muzicală, care se încheie printr-o cadență oarecare. (< fr. proposition, lat. propositio) Vezi definitia »
-ARTRÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(în legătură cu o) articulație”, „încheietură”. [Gen. -iei. / < fr. -arthrie]. Vezi definitia »
PEDOLOGÍE2 s.f. 1. Știință despre copil. ♦ Curent în pedagogie care susține că soarta copilului ar fi determinată în mod fatal de ereditate și de mediul său social, conceput ca invariabil. 2. (Biol.) Studiul caracterelor somatice, determinate de factorii biologici, de ereditate etc. [Gen. -iei. / < fr. pédologie, cf. gr. pais – copil, logos – studiu]. Vezi definitia »