PLACÁRDĂ s.f. Tablă cu lozinci etc. care se poartă la manifestații; pancartă. [< fr. placard]. Vezi definitia »

ASONÁNȚĂ s.f. 1. (Lit.) Rimă imperfectă formată numai din identitatea vocalei accentuate. ♦ Repetarea aceleiași vocale accentuate într-un vers sau într-o frază, însoțită de consoane asemănătoare, pentru a produce efecte expresive. 2. Corespondență de sunete. [< it. assonanza, cf. fr. assonance]. Vezi definitia »

zgrăbúnță (pop.) s. f., g.-d. art. zgrăbúnței; pl. zgrăbúnțe Vezi definitia »

PRÓVĂ s. f. elem. proră. Vezi definitia »

fofârnă, fofârne, s.f. (reg.) femeie cârnă care vorbește pe nas. Vezi definitia »