Definita cuvantului plus
plus adv. – 1. Mai mult. – 2. (S. n.) Semnul adunării. Lat. plus (sec. XIX). – Comp. plus-valută, s. f. (plusvaloare), din fr. plus-value; pluscuamperfect, s. n., din lat. plusquamperfectum.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu plus
ANTITRÁGUS s. n. una dintre proeminențele pavilionului urechii, opusă și posterioară tragusului. (< fr. antitragus) Vezi definitia »
PÁPUS, papusuri, s. n. (Bot.; la compozite) Grupare de perișori la extremitatea superioară a fructului matur. – Din lat. pappus. Vezi definitia »
prus (-și), s. m. – Prusiac, persoană din Prusia. Sl. prusinŭ (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Este dubletul lui prusian, s. m. și adj., din fr. prussien, și al lui prusac, s. m. și adj., din pol., rus. prusak. Vezi definitia »
CÓSINUS, cosinusuri, s. n. (Mat.) Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu sinusul unghiului complementar. – Din fr. cosinus. Vezi definitia »
nus, -ă, pron. pers. (înv.) el; dânsul. Vezi definitia »