Definita cuvantului povară
pováră (povéri), s. f. – 1. Încărcătură, greutate. – 2. Obligație, datorie supărătoare. – 3. (Înv.) Cantitate de zece mii de monede de aur. Sl. tovarŭ „încărcătură” (Cihac, II, 283; Tiktin; Conev 70), probabil contaminat cu sl. podŭvora „targă” (Candrea; Scriban), cf. sb., cr. tovar „povară”, rus. tovari „marfă” și tovarăș. – Der. povăraș, adj. (de povară); împovăra, vb. (a încărca; a îngreuna); împovărător, adj. (copleșitor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu povară
BRIGANTÍNĂ, brigantine, s. f. Navă mică cu pânze, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie fixată de catargul acestei nave. – Fr. brigantine. Vezi definitia »
AORTÍTĂ, aortite, s. f. Inflamație cronică a aortei. – Din fr. aortite. Vezi definitia »
cotấrjă (cotérjă) s.f. sg. (reg.) 1. cuvânt cu care se alungă caprele. 2. cuvânt de batjocură pentru caii slabi, ogârjiți. 3. nume de batjocură dat copiilor slabi și neastâmpărați. Vezi definitia »
DIAGENÉZĂ s. f. Totalitatea transformărilor chimice, mineralogice, de structură etc. pe care le suferă sedimentele în cursul consolidării lor și după ce au pierdut legătura cu mediul de formare. [Pr.: di-a-] – Din fr. diagenèse. Vezi definitia »
AUSTENÍTĂ s. f. constituent structural al aliajelor de fier și carbon. (< fr. austénite) Vezi definitia »