Definita cuvantului prapur
prápur (-re), s. n. – 1. (Înv.) Steag, stindard. – 2. Steag bisericesc. – 3. Peritoneu. – Var. prapor. Origine îndoielnică. Din sl. praporŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 286; Conev 90), cf. rus. prapor; dar istoria cuvîntului nu este clară (din ngr. φλάμβουρον, după Miklosich, Fremdw., 119, ipoteză improbabilă; din sl. peró „pană”, pariti „a zbura”, după Vasmer, II, 425, soluție puțin convingătoare). S-ar putea porni de la gr. πρατίς „diafragmă” (Diculescu, Elementele, 476), al cărui rezultat rom. *prap, ar da pl. prapuri, înv. prapure; în acest caz ar trebui să se admită că sl. este împrumut din rom. – Der. praporcic (var. prapurcic), s. m. (port-drapel), din rus. praporčik, sec. XIX, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prapur
CHANDRAPUR, oraș în V Indiei, la N Pod. Deccan (Maharashtra); 115,8 mii loc. (1981). Ind. cimentului, metalurgică și a hîrtiei. Centru comercial agricol (orez, sorg, bumbac). Meșteșuguri (mătase). Cunoscut (sec. 12-18) și sub numele de Chanda. Vezi definitia »
ușúr s.n. (înv.) 1. dijma plătită de tătarii din Moldova pentru produsele pământului. 2. (reg.) zeciuiala morarului pentru măcinatul grâului. Vezi definitia »
NUR, nuri, s. m. (Pop. și fam.) Calitate a unei femei de a atrage, de a plăcea (unei persoane de sex opus) prin farmecul, drăgălășenia, grația ei; p. ext. aspect atrăgător al unei femei; vino-ncoace. – Din tc. nur. Vezi definitia »
șpur2, s.n. (reg.) capătul fusului de la crângul morii de apă. Vezi definitia »
umúr, umúruri, s.n. (înv.) treabă importantă. Vezi definitia »