Definita cuvantului praz
praz (práji), s. m. – Horceag (Allium porrum). – Mr. praș, megl. praz. Sl. prazŭ (Cihac, II, 285; Tiktin; Capidan 231), cf. bg. pras, sb. prȁs, praz, din mgr. πράσον (Vasmer, Gr., 122); sau mai probabil direct din mgr. (prin schimbarea lui s final › z, cf. ovăz). Der. de la un lat. *prasum (Cihac, I, 194) pare mai puțin probabilă. – Der. prăzuliu, adj. (verde), ar putea fi o interpretare populară a lui prăsiniu, adj. (verde), pe care l-am auzit uneori în Munt., din ngr. πράσινος.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu praz
UCÁZ, ucazuri, s. n. (Înv. și pop.) Ordin, ordonanță, decret. ♦ Fig. Hotărâre care nu admite discuție. – Din rus. ukaz. Vezi definitia »
pricáz (pricázuri), s. n. – Necaz, nenorocire, pagubă. Sl. prikazŭ „poveste” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 208), cf. necaz. Pentru semantism, cf. fr. j’ai eu une histoire „am avut un necaz”. Cuvînt nefolosit în Munt. – Der. pricăji, vb. (a face sau a zice lucruri care aduc necaz; a se mînji, a se molipsi; a se chinui), ca necăji de la necaz (din sl. prikazati, „a demonstra”, după Cihac; din sl. prokaziti „a se strica”, după Tiktin); pricază, s. f. (înv., lepră); pricaznic, adj. (înv., nenorocit, funest). Vezi definitia »
POPÁZ s. m. 1. Plantă mare, tropicală, din familia liliaceelor, cu frunze lungi și înguste (Sabadilla officinalis). 2. (Colectiv) Semințele negricioase și otrăvitoare, în formă de seceră, ale popazului (1), care au diverse întrebuințări în medicină. – Din tc. papaz. Vezi definitia »
olmáz (olmázuri), s. n. – Diamant. – Var. almas. Tc. (arab.) almas (Berneker 27), cf. bg., rus. almaz. Vezi definitia »
a fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz expr. a se lăuda înainte de reușită. Vezi definitia »