GENICULÁR, -Ă adj. al articulației genunchiului. (cf. lat. geniculum, genunchi) Vezi definitia »

TRIȘCÁR, trișcari, s. m. 1. Cântăreț din trișcă. 2. Persoană care face triște. – Trișcă + suf. -ar. Vezi definitia »

OSUÁR, osuare, s. n. 1. Loc sau construcție în care sunt depuse osemintele rezultate din deshumări. 2. Monument funerar comemorativ, într-un cimitir sau într-un loc istoric, în care se păstrează osemintele ostașilor căzuți într-o bătălie. [Pr.: -su-ar. – Var.: osuáriu s. n.] – Din fr. ossuaire, lat. ossuarium. Vezi definitia »

cobár (-re), s. n. – (Trans.) Coș de trăsură, coviltir. Săs. Kober (Borcea 183). Vezi definitia »

DENTÁR, -Ă adj. 1. referitor la dinți, al dinților. 2. referitor la dentist. (< fr. dentaire, lat. dentarius) Vezi definitia »