IZBĂVÍT, -Ă, izbăviți, -te, adj. (Pop.) Scăpat, salvat; mântuit. – V. izbăvi. Vezi definitia »

cicilít, -ă, adj. (reg.) dichisit, lustruit, gătit, împodobit, sclivisit. Vezi definitia »

PODĂRÍT, podărituri, s. n. (Pop.) Taxă care se încasa pentru trecerea peste un pod (I 1) sau care se percepe pentru transportul cu un pod umblător. – Pod + suf. -ărit. Vezi definitia »

ubicuitate sf [At: SĂM. I, 138 / P: ~cu-i~ / V: ~cvi~, (înv) ~ichit~ / E: fr ubiquité] (Liv) 1 Atribut al lui Dumnezeu, prezent pretudindeni în același timp. 2 Însușire de a putea fi prezent pretudindeni (sau în mai multe locuri) în același timp. 3 (Rar) Universalitate (7). Vezi definitia »

ÎNZĂPEZÍT, -Ă, înzăpeziți, adj. (Despre drumuri sau locuri) Care este acoperit cu zăpadă; care a devenit impracticabil din cauza zăpezii; troienit, întroienit. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) Care este imobilizat, înfundat, blocat în zăpadă. – V. înzăpezi. Vezi definitia »