FONÉMIC, -Ă adj. (Lingv.) Referitor la fonem; fonematic. [< fr. phonémique, engl. phonemic]. Vezi definitia »

BÍRNIC, -Ă, birnici, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană care era supusă la bir. – Din bir + suf. -nic. Vezi definitia »

GNOSEOLÓGIC, -Ă, gnoseologici, -ce, adj. Care se referă la gnoseologie, care aparține gnoseologiei. [Pr.: -se-o-] – Din gnoseologie. Vezi definitia »

naceálnic (naceálnici), s. m. – Conducător, comandant. – Var. nacelnic. Sl. mačĕlĭnikŭ (Cihac, II, 200; Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

MILIMÉTRIC, -Ă adj. de mărimea unui milimetru; (p. ext.) foarte mic. ♦ hârtie ~ă = hârtie cu linii orizontale și verticale, la distanță de un milimetru unele de altele. ◊ (adv.) cu mare exactitate. (< fr. millimétrique) Vezi definitia »