SARÍC, saricuri, s. n. (Înv.) Văl făcut dintr-o țesătură fină (și adesea împodobit cu pietre prețioase), care se înfășura în jurul fesului, alcătuind împreună turbanul turcesc; p. gener. turban. – Din tc. sarik. Vezi definitia »

APLÁZIC, -Ă adj. (despre țesuturi, organe) care prezintă aplazie. (< fr. aplasique) Vezi definitia »

ceapuchíc, ceapuchícuri, s.n. (înv.) șiretlic, vicleșug. Vezi definitia »

ECOGEOGRÁFIC, -Ă adj. condiționat de factorii ecologici și geografici. (< fr. écogeographique) Vezi definitia »

SÓNIC, -Ă adj. 1. referitor la sunete; sonor. ◊ referitor la gama de frecvențe care cuprinde infrasunetele, sunetele și ultrasunetele. 2. (despre un sistem fizic, termic etc.) care folosește proprietățile undelor sau oscilațiilor mecanice din corpurile lichide ori solide. (< fr. sonique) Vezi definitia »