OBRINTÍȘ, obrintișuri, s. n. (Reg.) Obrinteală. – Din obrinti + suf. -iș. Vezi definitia »

SPIRITÚȘ s. m. v. spiriduș. Vezi definitia »

ARDEIÁȘ, ardeiași, s. m. Diminutiv al lui ardei. [Pr.: -de-iaș] – Ardei + suf. -aș. Vezi definitia »

FALȘ, -Ă adj. v. fals. Vezi definitia »

caragróș (-și), s. m. – Veche monedă turcească, ce a circulat în sec. XVIII și XIX. Valora 3 piaștri și 13 parale în 1800. Tc. kara guruș (Șeineanu, II, 89), cf. ngr. ϰαραγρόσι, mag. karagros. Vezi definitia »