pălămătí, pălămătésc, vb. IV (reg.) a vorbi în somn. Vezi definitia »

BLĂGEȘTI 1. Com. în jud. Bacău; 7.677 loc. (1991). 2. Com. în jud. Vaslui; 2.025 loc. (1991). Vezi definitia »

púști (púști), s. m. – 1. (Înv.) Pederast, sodomit. – 2. Tînăr, flăcău, copil. – Var. pușchi. Mr. puștu „golan”, megl. pușt. Tc. pușt „desfrînat” (Șeineanu, II, 298; Tiktin; Ronzevalle 60), cf. ngr. πούστης, alb., bg., sb. pušt (după Cihac, II, 301, rom. ar proveni din sb., căci autorul îl consideră drept cuvînt autentic sl.). Cu sens injurios s-a pierdut aproape complet în limba actuală, dar mai este evident la Alecsandri. – Der. puștan, s. m. (tînăr, copil); puștancă, s. f. (fată); puștime, s. f. (mulțime de copii); pușlău, s. m. (leneș, puturos), probabil în loc de *puștlău, cu suf. expresiv, ca în fătălău, bătălău; pușlanie, s. f. (lenevie; trîndăvie); pușlama, s. f. (leneș, puturos; golan), a cărui der. nu este clară, probabil direct dintr-un cuvînt tc. neatestat. Vezi definitia »

nevestí, nevestésc, vb. IV (înv.) a se logodi; a se mărita. Vezi definitia »

pirat I. s. m. pl. pirați (intl.) polițist. II. adj. (pub.) neautorizat, ilegal, clandestin. Vezi definitia »