STEREOFOTOGRAFÍE s.f. Ramură a fotografiei care se ocupă cu tehnica obținerii fotografiilor conjugate. ♦ Dublă imagine constituită prin două fotografii ale unui obiect, luate sub unghiuri diferite. [Gen. -iei. / cf. fr. stéréophotographie]. Vezi definitia »

DECÉPȚIE s. f. dezamăgire, deziluzie; amărăciune. (< fr. déception, lat. deceptio) Vezi definitia »

PARTÍȚIE s. f. 1. diviziune, separare. 2. (mat.) descompunere a unei mulțimi într-o clasă de submulțimi disjuncte două câte două și a căror reuniune formează mulțimea dată. ◊ (inform.) zonă din memoria internă alocată unei lucrări pe durata prelucării sau unor componente ale sistemului de operare. 3. (lingv. mat.) clasificare a cuvintelor după flexiune, necesară atunci când se tratează partea de vorbire, genul, clasificarea tipologică a limbilor etc. (< fr., engl. partition, lat. partitio) Vezi definitia »

COARCTÁȚIE s. f. strâmtare, îngustare, a unui conduct natural. (< fr. coarctation, lat. coarctatio) Vezi definitia »

HAPLOLOGÍE, haplologii, s. f. (Lingv.) Suprimare prin disimilație totală a unei silabe identice sau asemănătoare cu o silabă din același cuvânt sau din cuvinte învecinate. Prin haplologie, „cucoane” devine „coane”. – Din fr. haplologie. Vezi definitia »