Definita cuvantului rîni
rîní (rânésc, rânít), vb. – A curăța, a înlătura gunoiul sau resturile de la construcții. – Mr. arnescu, arnire, megl. rinés. Bg. rină (Cihac, II, 305; Tiktin; Conev 73), din sl. rynąti.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rîni
ÎNLEMNÍ, înlemnesc, vb. IV. Intranz. și tranz. A rămâne sau a face să rămână nemișcat de frică, de spaimă sau de uimire; a încremeni, a înmărmuri, a împietri. ♦ Refl. Fig. (Rar) A deveni insensibil, neîndurător; a se împietri. – În + lemn. Vezi definitia »
pretutíndeni adv. – Peste tot. – Var. pretutindene(a), tutindeni, tutindere(a), (pre)tutindine(a). Origine îndoielnică. Pare cuvînt comp. din pre tot, cu un element obscur, cf. aiurea. După Miklosich, Sitzungsber. Akad. Wien, C, 235, acest element ar fi lat. inde, cf. REW 328. Din lat. per totum inde, după Pușcariu 1378; per tot inde, după Candrea; per tot unde, cu -re după Candrea-Dens., 856. Vezi definitia »
VENENI- elem. „venin, otravă”. (< fr. vénéni-, cf. lat. venenum) Vezi definitia »
TRĂSNÍ2 vb. IV v. trosni. Vezi definitia »
POCĂNÍ vb. IV v. pocni. Vezi definitia »