CRÉDIT s.n. 1. Procurare de capital prin împrumut făcut pe baza încrederii sau a solvabilității. ♦ Sistem financiar care constă în împrumuturi cu dobândă; sumă de bani dată cu împrumut. 2. Partea din dreapta a unui cont, care reprezintă sumele avansate. 3. (Fig.) Considerație, stimă, influență, autoritate de care se bucură cineva în fața semenilor săi. [Pl. -te. / cf. fr. crédit, it. credito, lat. creditum]. Vezi definitia »

DUMESNICÍT, -Ă, dumesniciți, -te adj. (Înv.) Domesticit. [Var.: domesnicit, -ă, adj.] – V. dumesnici. Vezi definitia »

DEFICÍT s.n. Lipsă; (spec.) lipsă într-un cont, într-o socoteală; sumă cu care cheltuielile întrec veniturile. ◊ A fi în deficit = a fi în pierdere. [Pl. -te, -turi. / < fr. déficit, cf. lat. deficit, pers. 3 sg. de la deficere – a lipsi]. Vezi definitia »

ȚOCĂÍT, țocăituri, s. n. (Fam.) Faptul de a (se) țocăi; sărut zgomotos, pupătură. ♦ Zgomot făcut de copii când sug. – V. țocăi. Vezi definitia »

PIRARGIRÍT s. n. Minereu de argint de culoare roșu închis până la negru și cu luciu diamantin. – Din fr. pyrargyrite, germ. Pyrargyrit. Vezi definitia »