Definita cuvantului sfeclă
sféclă (-le), s. f. – Nap (Beta vulgaris). Mgr. σεῦϰλον, probabil prin intermediul sl. sveklŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 382; Vasmer, Gr., 139; Conev 48), cf. slov., ceh. svekla, rus. cvelklja, mag. czékla, ngr. σφέϰλι. – Der. sfecli, vb. (a o păți, a se speria, a fi surprins) pare a fi cuvînt de origine diferită, confundat cu sfeclă (după Cihac, II, 337 în loc de *sfetli, din sl. svĕtliti „a luci”, care nu se explică semantic, der. din sfeclă › „a deveni roșu ca sfecla”, general admisă, nu este probabilă, căci a înroși nu este semn caracteristic al fricii).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sfeclă
TROPOPÁUZĂ s.f. (Met.) Zonă de trecere dintre troposferă și stratosferă. [Pron. -pa-u-. / < fr. tropopause, cf. germ. Tropopause]. Vezi definitia »
valónă (idiom) s. (., g.-d. art. valónei Vezi definitia »
scómșă s.f. (reg.; în expr.) lucrul e cu scomșe = lucrul e cu socoteală, cu cumpătare. Vezi definitia »
AUDIOFRECVÉNȚĂ s.f. Frecvență a undelor sonore care pot fi percepute de urechea umană. [< fr. audiofréquence]. Vezi definitia »
CANONIÉRĂ s. f. mică navă de luptă, pentru patrulare, escortare etc. (<fr. canonnière) Vezi definitia »