stánghilă, stánghile, s.f. (reg.) 1. par înfipt în pământ ca sperietoare. 2. semn de hotar. Vezi definitia »

MEDIÁNĂ s.f. Dreaptă care unește un vârf de triunghi cu mijlocul laturii opuse. ♦ Dreaptă care unește un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. [Pron. -di-a-. / < fr. médiane, cf. lat. medianus – de mijloc]. Vezi definitia »

PREALÁRMĂ s. f. alarmă care anunță o alarmă adevărată. (< it. preallarme) Vezi definitia »

CAPELATÚRĂ s. f. 1. loc de pe catarg unde se capelează parâmele. 2. ansamblul capetelor parâmelor capelate de catarg. (după fr. capelage) Vezi definitia »

BUNICÚȚĂ, bunicuțe, s. f. Diminutiv al lui bunică. – Bunică + suf. -uță. Vezi definitia »