Definita cuvantului struț
struț (-ți), s. m. – Pasărea cea mai mare din ordinul alergătoarelor (Struthio camelus). – Var. ștruț. Megl. ștruș. Lat. struthius, poate direct în megl. (Capidan, 278), și în rom. prin it. struzzo, sb. struc (Pușcariu 1662; Tiktin). Îm sec. XVIII, struțocamil, s. m. (struț), din gr. στρουθοϰάμηλος.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu struț
UMBLĂRÉȚ, -EÁȚĂ, umblăreți, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreț. Vezi definitia »
ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. Acrișor. – Din acru2 + suf. -uț. Vezi definitia »
turcafleț, turcafleți s. m. (intl.) om naiv, victimă potențială a unui infractor. Vezi definitia »
MALADÉȚ, maladeți, s. m. (Rusism) Flăcău, tânăr, voinic. – Rus. molodec. Vezi definitia »
văităréț (rar) (văi-) adj. m., pl. văităréți; f. văităreáță, pl. văităréțe Vezi definitia »