MARAFÉT, marafeturi, s. n. 1. (Pop. și fam.; la pl.) Fasoane, mofturi; nazuri; fițe. 2. (Pop. și fam.; mai ales la pl.) Podoabă (pretențioasă). ♦ Lucru mărunt, fleac. 3. (Înv.) Meșteșug, dibăcie; iscusință, pricepere, măiestrie. ♦ Procedeu, mijloc; p. ext. truc, tertip; înșelătorie, artificiu. – Din ngr. maraféti. Vezi definitia »

ȘÓȘET, șoșete, s. n. (Rar) Șopot; foșnet, freamăt. – Din șoșo[șo] + suf. -et. Vezi definitia »

PRIMÉT s. n. primul exemplar dintr-o carte intrat în bibliotecă. (< lat. primus, după dublet) Vezi definitia »

KNESSÉT s.n. Parlament unicameral al statului Israel. [< engl., fr., it. knesset < cuv. ebraic]. Vezi definitia »

COCHÉT, -Ă, cocheți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care caută să placă (unei persoane de sex opus) mai ales printr-o îmbrăcăminte îngrijită, căutată, printr-o comportare atrăgătoare; (despre manifestările oamenilor) care exprimă, trădează cochetărie. 2. (Despre obiecte) Drăgălaș, grațios, elegant, agreabil, plăcut. Interior cochet. – Din fr. coquet. Vezi definitia »