DOMICÍLIU s. n. 1. loc, casă unde cineva locuiește în mod stabil. 2. (astrol.) tron¹(3) nocturn al unei planete. (< lat. domicilium, fr. domicile) Vezi definitia »

RUBINÍU, -ÍE adj. De culoarea rubinului; roșu-închis. [Pron. -niu. / < rubin + -iu]. Vezi definitia »

PROBATÓRIU, -IE adj. Care este propriu să dovedească ceva. // s.n. Procedură de culegere a probelor în justiție. [Pron. -riu, var. probator, -oare adj. / cf. fr. probatoire]. Vezi definitia »

TABULÁRIU s.n. Arhivă publică sau particulară din vechea Romă. [Pron. -riu. / < lat. tabularium]. Vezi definitia »

PATRÍCIU s.n. Demnitate instituită de împăratul Constantin cel Mare, reprezentând cel mai înalt rang din Imperiul roman după împărat. [Pron. -ciu. / < lat. patricius]. Vezi definitia »