chébe s.n. (reg., înv.) haină de pâslă înflorată cu găitane, purtată de haiduci, de țăranii ardeleni și apoi de surugii. Vezi definitia »

CHÉLBE s. f. (Pop.) Boală care constă în căderea părului de pe cap în arii rotunde, care pot fuziona; peladă; p. gener. chelie, calviție. – Et. nec. Vezi definitia »

hîlbe s. f. pl. – (Trans., Bucov.) Lături, zoaie. Origine expresivă, ca în rădăcina bîlb-. – Der. hîlbări, vb. (a se bălăci); hîlboană, s. f. (vîrtej), cf. bulboană; var. hîlboacă, cf. bolboacă și slov. chlboky, din sl. glǫbŭkŭ „profund”, de unde provin și toponimele Glîmbocata, Hliboca, Hîlboca, etc.; hîlbărie, s. f. (poțiune, leac), cuvînt rar, folosit de Rebreanu. Vezi definitia »

PORT-BEBÉ s. n. (ruc)sac matlasat unde este purtat copilul pe spatele sau pe pieptul celui care îl duce. (< fr. porte-bébé) Vezi definitia »

MACABÉ s.n. Varietate de struguri albi cu bobul rotund și mare. [< fr. maccabéo]. Vezi definitia »