Definita cuvantului țafandache
țafandáche s. m. – Caraghios, măscărici, bufon. Origine necunoscută; după consonanță pare a fi ngr. Tratat gramatical ca nume propriu.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țafandache
URECHE antenă, ascultătoare, vâslă. Vezi definitia »
bulache s. m. sg. om naiv. Vezi definitia »
vấrghe, vấrghi, s.f. (reg.) băț, ciomag. Vezi definitia »
tréhe s.f. (reg.) bună dispoziție. Vezi definitia »
behehé interj. – Imită behăitul oilor și caprelor. – Var. bea(aa), be(ee), me(a)he(a)he(a). Creație expresivă, de unde derivă: behăi, vb. (a scoate sunetul specific al oilor); behăitură, s. f. (behăit); behăhăi, vb. (a behăi). Vezi definitia »