Definita cuvantului enantiotropie
ENANTIOTROPÍE s. f. (Chim.) Proprietate a unor substanțe de a trece în două sisteme de cristalizare diferite, păstrând aceeași stare de agregare, în condiții fizice ce variază adecvat. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. énantiotropie, engl. enantiotropy.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu enantiotropie
ONTOLOGÍE s.f. 1. Ramură a filozofiei având drept obiect existența ca atare, trăsăturile și principiile comune oricărei existențe. ♦ Teorie speculativă despre esențele sau principiile ultime ale tuturor lucrurilor. 2. Latură a materialismului dialectic care se referă la determinările și la structura realității obiective. [Gen. -iei. / < fr. ontologie, cf. gr. on – ființă, logos – studiu]. Vezi definitia »
STENOCARDÍE s.f. (Med.) Senzație de strângere precordială, specifică anginei pectorale. [Gen. -iei. / < fr. sténocardie, cf. gr. stenos – strâmt, kardia – inimă]. Vezi definitia »
NÉNIE s. f. (ant.) cântec funebru, bocet la romani. (< fr. nénie, lat. nenia, plângere) Vezi definitia »
SALPINGOSCOPÍE, salpingoscopii, s. f. (Med.) Explorare vizuală a orificiului intern al trompei lui Eustache cu ajutorul salpingoscopului. – Din fr. salpingoscopie. Vezi definitia »
JẮRDIE s. f. v. jordie. Vezi definitia »