PINÉN s. m. hidrocarbură terpenică, partea principală a esențelor terebentinei. (< fr. pinène) Vezi definitia »

BADEN-BADEN [bá:dən bá:dən], oraș în SV Germaniei (Baden-Württemberg), în M-ții Pădurea Neagră; 49,3 mii loc. (1987). Izv. minerale termale. Stațiune balneară și turistică renumită. Școala de la ~, școală neokantiană care a elaborat, pornind de la „Critica rațiunii practice”, un punct de vedere normativist. Teza principală o constituie distincția dintre existență și valoare: valorile nu există, ci au valabilitate. Contribuții în special în elaborarea filozofiei istoriei și a filozofiei valorilor și culturii. Reprezentanți: W. Windelband, H. Rickert. Vezi definitia »

GRÁBEN, grabene, s. n. Porțiune scufundată a scoarței terestre, de formă alungită și mărginită de falii paralele. – Din germ. Graben, fr. graben. Vezi definitia »

CORNICÉN s. m. (ant.) cântăreț din corn. (< lat. cornicen) Vezi definitia »

JULIÉN s.n. În gastronomie, alimente (legume, ciuperci, trufe, coajă de citrice etc.) tăiate în fâșii subțiri, lungi de circa 3 cm; în expresii: julien de...; tăiat julien. Din fr. julienne. Vezi definitia »