Definita cuvantului tarabă
tarábă (tắrăbi), s. f. – Tejghea, masă de expus mărfurile. Tc. tarab, din arab. darabah (Șeineanu, II, 348). – Der. tarabagiu, s. m. (negustor de la tarabă); tărăbuță, s. f. (bagaje, catrafuse) se folosește mai ales la pl.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tarabă
PITÚRĂ, pituri, s. f. Vopsea specială, făcută din ulei de in sau din rășini, pentru nave sau ambarcații. – Din it. pittura. Vezi definitia »
FASCÍCOLĂ s.f. v. fasciculă. Vezi definitia »
DEVELOPÉZĂ s.f. Utilaj folosit la developarea, fixarea și spălarea filmului aerofotogrammetric. [< developa]. Vezi definitia »
EPRUVÉTĂ s. f. piesă dintr-un anumit material pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării proprietăților acestuia; corp de probă. (< fr. éprouvette) Vezi definitia »
ESCOPÉTĂ s.f. Veche armă de foc cu țeavă scurtă. [< fr. escopette]. Vezi definitia »