Definita cuvantului tăun
tăún (-ni), s. m. – Trîntor (Tabanus bovinus). – Var. tăune. Mr. tăun, megl. tăun. Lat. tăbānus, prin intermediul unei forme vulgare *tăbǒnem (Diez, I, 406; Pușcariu 1720; REW 8507; Tiktin; Meyer-Lübke, Dacor., III, 643; Graur, BL, V, 114) sau mai probabil direct din forma clasică, printr-un intermediar *tăîn, modificat ca *înăîntru › înăuntru.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tăun
surghiún (-nuri), s. n. – Deportare, exil. Var. Mold. surgun. Mr. surghiune, megl. surghiun. Tc. sürgün (Roesler 603; Șeineanu, II, 329; Lokotsch 1950), cf. ngr. σουργούνια, alb. sürgün, bg. sjurgjun. – Der. surghiuni, vb. (a exila); surghiunie, s. f. (deportare); surgunlîc, s. n. (înv., exil), din tc. sürgünlik. Vezi definitia »
SORDÚN s.n. instrument de suflat cu ancie dublă, cu 12 orificii și două clape, asemănător cu fagotul. (< germ. Sordun) Vezi definitia »
un animal din africa de sud Vezi definitia »
nebun Vezi definitia »
BRAUN, Karl Ferdinand (1850-1919), fizician german. Prof. univ. la Strasbourg. Cercetări în domeniul electricității; a construit un oscilograf catodic ce-i poartă numele (1897). A contribuit la dezvoltarea telegrafiei fără fir (antene dirijate, 1902). Premiul Nobel (1909), împreună cu G. Marconi. Vezi definitia »