Definita cuvantului testament
testamént (-te), s. n. – Act juridic ce cuprinde dorințele cuiva după moarte. Lat. testamentum (sec. XVII). – Der. testa, vb., din fr. tester; testamentar, adj., din fr. testamentaire; testator, adj., din fr. testateur.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu testament
sînt (-tă), adj. – Sfînt. – Var. sîn, sîm. Mr. sînt. Lat. sanctus (Tiktin; REW 7569), cf. it., sp. san(to), prov., fr. saint, cat. sant, port. sāo. A fost înlocuit în rom. de sl. sfînt; se păstrează aproape exclusiv în comp. ca nume de sfinți: Simedru (var. Sumedru, Sămetru), din sanctus Demetrius; Sîntilie (var. Sîntilii), din lat. Sanctus Helias; sîntio(a)n, din lat. Sanctus Iohannes; Sîngior(d)z, din lat. Sanctus Georgius; Sîmpietru, din lat. Sanctus Petrus; Sîntoader, din lat. Sanctus Theodorus; Sînvăsii, din lat. Sanctus Basilius; Sî(m)nicoară, din lat. Sanctus Nicolaus; Sîntă-Mărie, din lat. Sancta Maria. Cf. Densusianu, GS, III, 433; Pascu, R. critică, III, 47. – Cf. sînziene,; sîntămărinesc, adj. (varietate de mere), de la Sîntă-Mărie (sec. XVII). Vezi definitia »
DEGRESÁNT, -Ă, degresanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care degresează. 2. S. m. Substanță întrebuințată pentru degresare. – Din fr. dégraissant. Vezi definitia »
CONCUPISCÉNT, -Ă adj. care prezintă concupiscență. (< fr. concupiscent, lat. concupiscens) Vezi definitia »
ANCADRAMÉNT, ancadramente, s. n. Chenar decorativ, în relief, care înconjură o ușă, o fereastră etc. – După fr. encadrement. Vezi definitia »
coțiént, coțiénte, s.n. (înv.) numărul de aflat în operația împărțirii; cât. Vezi definitia »