Definita cuvantului tîmplă
tîmplă (-le), s. f. – Moalele capului, moiște. – Megl. timbă. Lat. tĕmpla, prin confuzia tĕmpus „tîmplă” cu templum (Pușcariu 1730; REW 8635; Tiktin), cf. it. tempia, sicil. tèmpula, prov. templa, v. fr. temple. Pentru tempus „tîmplă”, cf. Benvenisti, Mélanges Vendryes, Paris 1950, p. 56. Uz general. mai puțin în V țării (ALR, I, 13). În Trans. se folosește uneori timpuri „pentru tîmplă”, der. normal de la tĕmpus, tĕmpǒra (Lacea, Dacor., II, 625).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tîmplă
SALÁDĂ s. f. cască rotundă, purtată în sec. XV. (< fr. salade) Vezi definitia »
JULITÚRĂ, julituri, s. f. Rană ușoară produsă prin julirea pielii; julire, zdrelitură. – Juli + suf. -tură. Vezi definitia »
SERVOCOMÁNDĂ s.f. Mecanism auxiliar servind pentru a înlocui prin amplificare forța musculară a omului necesară funcționării unui ansamblu. [Cf. fr. servocommande]. Vezi definitia »
PROSTITUÁTĂ s.f. Femeie care practică prostituția. [Cf. fr. prostituée, lat. prostituta]. Vezi definitia »
TETRALÍNĂ s.f. Lichid incolor obținut din naftalină și servind ca dizolvant în industria chimică. [< fr. tétraline]. Vezi definitia »