RADIATÓR s. n. 1. parte din instalația de răcire sau de ungere a motoarelor cu ardere internă. 2. sistem termic care emite radiații. 3. corp de încălzire alcătuit din tuburi sau coloane tubulare prin care circulă un fluid încălzit, în scopul de a ceda căldură în mediul înconjurător. ♦ ~ electric = aparat electric de încălzire. 4. aparat emițător de unde acustice sau electromagnetice. (< fr. radiateur, germ. Radiator) Vezi definitia »

MESSIDÓR s. n. a zecea lună a calendarului revoluționar francez (19 iunie – 19 iulie). (< fr. messidor) Vezi definitia »

ATRĂGĂTÓR, -OÁRE adj. Ademenitor, ispititor, atractiv. [< atrage]. Vezi definitia »

COACHIZITÓR, -OÁRE s.m. și f. Achizitor care cumpără ceva împreună cu altă persoană, tovarăș de cumpărare. [Pron. co-a-. / < co- + achizitor, după fr. coacquéreur]. Vezi definitia »

scămătór, scămătoáre, s.n. (reg.) unealtă cu care se freacă pielea de oaie pentru a o curăța de lână și pentru a o întrebuința ca învelitoare pentru brânza de burduf. Vezi definitia »