Definita cuvantului tindă
tíndă (tinzi), s. f. – 1. Prispă, pridvor, cerdac la casele țărănești. – 2. Atrium, pronaos, coridor. – Mr. tendă, tentă „cort”. Lat. tĕnda (Densusianu, Rom., XXXIII, 287; Pușcariu 1737; Iordan, Dift., 108; Byhan 36; REW 8639; Philippide, II, 656), cf. it., prov., cat. tenda, sp. tienda și tinde. Der. din ngr. τέντα (Cihac, II, 706) sau din sl. tenta (Miklosich, Fremdw., 132) nu este probabilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tindă
soácă, soáce, s.f. (reg.) moară pusă în mișcare de cai. Vezi definitia »
CARABÍNĂ s. f. 1. pușcă ușoară, cu țeavă scurtă, ghintuită. 2. cârlig închis cu arc, cu care se prind obiecte; carabinieră. (< fr. carabine) Vezi definitia »
INELEGÁNȚĂ, ineleganțe, s. f. (Rar) Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact; neeleganță. – Din fr. inélégance. Vezi definitia »
OSTEOFIBRÓZĂ, osteofibroze, s. f. Boală a animalelor care se manifestă prin îngroșarea și deformarea oaselor capului și ale membrelor, în urma demineralizării acestora. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéofibrose. Vezi definitia »
caisă, caise s. f. (er.) testicul. Vezi definitia »