Definita cuvantului toană
toánă (-ne), s. f. – 1. Atac, insultă, criză. – 2. Capriciu, chef, glumă. Ngr. τόνος „putere, forță”, cf. τονίζω „a accentua”. Der. din sb., cr. tonja „furtună” (Cihac, II, 415) sau de la a tuna (Philipide, Principii, 61; Iordan, Dift., 190) nu este probabilă. La origine trebuie să fie termen medical. – Der. tonatic (var. tonos), adj. (capricios, năzuros); tonoasă, s. f. (Trans., zburdălnicie, șotie). Der. neol. ton, s. n., din fr. ton (mr. ton, din ngr.); tonalitate, s. f., din fr. tonalité; tonic, adj., din fr. tonique; atonal, adj., din fr. atonal; intona, vb., din fr. entonner; tonisi, vb. (a compune, a pune pe muzică), din ngr. τονίζω (Tiktin).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu toană
AMÉNDĂ, amenzi, s. f. 1. Pedeapsă în bani. 2. (Rar, în expr.) Amendă onorabilă = recunoaștere publică a propriei greșeli. – După fr. amende. Vezi definitia »
PERILÍMFĂ s.f. Lichid care se găsește între labirintul osos și cel membranos al urechii. [< fr. périlymphe, cf. gr. peri – împrejur, lympha – apă]. Vezi definitia »
HIDRAZÓNĂ s. f. compus organic obținut prin condensarea hidrazidei. (< fr. hydrazone) Vezi definitia »
AFTOÁSĂ, aftoase, adj. f. (În expr.) Febră aftoasă = boală contagioasă specifică vitelor cornute, care se manifestă printr-o erupție la gură și la picioare și e transmisibilă și omului. – După fr. aphteuse. Vezi definitia »
REGISTRATÚRĂ, registraturi, s. f. Serviciu într-o instituție, întreprindere etc. unde se înregistrează corespondența intrată și ieșită; biroul, localul unde funcționează acest serviciu. – Din germ. Registratur. Vezi definitia »