ANTRELÁC s. n. (arhit.) ornament compus din linii sau din corzi împletite, înlănțuite. (< fr. entrelacs) Vezi definitia »

fusulác, fusuláci, s.m. (reg.) om înalt și subțire. Vezi definitia »

tun la capac expr. (intl.) 1. redus la tăcere. 2. omorât. Vezi definitia »

CEÁC, s. (Reg.) Un fel de căciulă cu un fes. Vezi definitia »

răvác (-curi), s. n. – 1. Miere naturală. – 2. Primul must, care curge fără a distruge strugurii. – Var. ravac. Tc. ravak (Șeineanu, II, 300; Lokotsch 1710), cf. sb. ravak. – Der. răvăci, vb. (a pritoci vinul), probabil cuvînt identic cu a răvăși, vb. (a pritoci vinul; a descompune, a răscoli, a zăpăci), pentru al cărui semantism cf. cele două sensuri ale sp. trasegar; răvășeală (var. răvăceală), s. f. (dezordine, zăpăceală). Vezi definitia »